Nimic de pierdut

Vorbeam cu un foarte bun prieten despre starea de relaxare totală ce mă caracterizează de câteva zile. În privința BAC-ului am fost… sunt de fapt extrem de relaxat, în privința viitorului sunt foarte relaxat, deși fizic am avut câteva probleme de sănătate sunt foarte relaxat. Poate că o să vă întrebați cu toții de ce. Ei bine, mi-am dat seama că nu am nimic de pierdut. Nu am nimic de pierdut în această viață. Găsindu-mi calea, îmi este foarte greu să mai am motive de supărare. Am dorința de a accede spre o stare de Zen. Doar că de această dată nu una bazată pe ceea ce citesc. De această dată vreau să fie una trăită. Toate astea se datorează unei viziuni pe care prin bunăvoința forțelor ce guvernează acest Univers am avut-o… în ciuda agresivității de limbaj care m-a caracterizat, în ciuda impulsivității, în ciuda preferințelor în materie de muzică sau filme, contrar genului de jocuri pe care îl alegeam… îmi place pacea, armonia! Și nu, nu îmi place citadinul.
Privind în urmă, la toate clipele de durere inutilă la care m-am supus singur, încep să înțeleg că viața în Univers este un lanț. Am realizat că dacă iau decizia de a ucide o furnică o schimbare majoră se poate întâmpla în lume. Poate dacă nu aș fi ucis-o, ea ar fi pișcat cândva o vrabie care se scălda în nisip. Acea vrabie speriată va fi zburat în grabă. În graba ei, ar fi scăpat din ghearele unei pisici.
Poate părea schizofrenie, nu revelație. Însă vă rog să vă gândiți la un lucru: amintiți-vă de o persoană căreia i-ați fost utilă cândva. Dacă ați fi luat altă decizie cândva, nu v-ar fi fost dat să cunoașteți acea persoană, iar acea persoană nu ar mai fi primit acel ajutor în acel moment în care avea nevoie.
Așa am reușit eu să înțeleg că perioada nefastă de atunci a avut efecte pozitive în prezent. De câte ori în viață nu v-ați spus: ”Dacă nu aș fi făcut asta atunci, nu s-ar fi întâmplat acest fapt acum”. Sau contrara. De foarte multe ori.
Așa am realizat că o decizie oricât de mică luată acum, poate în viitor să influențeze toată omenirea.
Am reînceput să cred în mai mult decât ceea ce se vede. Uram singurătatea, dar în natură mă simțeam bine. Asta până când, mai târziu mi-a fost dat să înțeleg faptul că și plantele sau pomii au viață. Deci nu sunt singur, niciodată când sunt în natură.
Nu mai aveam nicio treabă cu Dumnezeu. Dar sâmbătă mi-am dat seama că nu pot trăi fără iubire. Atunci am înțeles ceea ce a vrut Octavian Paler să spună prin ”Putem trăi fără Dumnezeu, dar nu putem trăi liniștiți fără iubire”. Da, poți nega termenul de Dumnezeu ca zeitate, ca ființă. Dar nu poți nega iubirea. În opinia mea, atât timp cât iubești, ești în legătură cu Dumnezeu. Și nu mă refer aici la o iubire egoistă, centrată asupra unor persoane sau idealuri materiale. Ci de iubirea generală, de a încerca să găsești în fiecare, oricât de inferior ți-ar fi acea părticică demnă de ceva frumos.
În asta a constat revelația mea. Mi-am dat seama că nu există decât o singură fericire pentru mine… să ofer fericire celor ce au nevoie de ea.
Nu, nu îmi pasă de BAC, de facultate, de salariu, de carieră. Nu mă interesează să am o relație, nu mă interesează de ceea ce face altul, nu mă interesează ”să fiu ca ceilalți oameni”. Mă interesează să trăiesc atât cât pot trăi. Nu știu cum sunt, nu știu cum sunt perceput… sunt plin de defecte, sunt deficitar în încercările mele de a-mi depăși condiția… dar nu mai contează decât scopul. Orice aș pierde rămâne pierdut. Nimic nu e întâmplător. Orice pierdere aduce cu sine o nouă descoperire. Așadar, indiferent ce făgaș va lua viața mea, scopul meu este unul… să o trăiesc cât o voi avea, învățând din mers și renunțând la negativism. Vreau să îi iert pe toți, așa cum aș vrea să fiu iertat de toți. Vreau să învăț să pun lacăt vocii dure. Apoi, gândului agresiv. Apoi, izvorului de idealuri materiale vreau să îi deviez cursul spre neant.
Poate rămân idealuri, poate nu o să ating stadiul… dar vreau din toată forța să încerc. Căci orice aș pierde… nu am nimic de pierdut!

Să aveți pacea în inimi… apoi o veți avea și în minte, și în glas, și fizic!

Anunțuri

2 responses to “Nimic de pierdut”

  1. Bora Doroteea says :

    Mi-ar place să am mereu pacea care o ai tu!
    Eu am pacea dată de Dumnezeu, care e iubire.
    Trebuie să trăim conștient, plini de pace!

    • stefanstoica says :

      Nu pot spune că am această pace încă. Este doar ceva ideal, ceva spre care tind. Mai bine spus, am realizat doar că dacă vei învăța să oferi doar iubire, fericirea și pacea inimii nu va mai fi doar o iluzie. Încă nu am reușit ating acest stadiu, încă am multe de schimbat la mine, mai ales că modul de viață strict urban pe care îl trăiesc mă oprește de cele mai multe ori să fiu așa cum mi-am propus. De multe ori încă ”dau rateuri”. Dar trăiesc cu speranța că va veni acea zi în care voi reuși să fiu așa cum ar trebui să fiu!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: